Prima / Noutăţi / Conferinţă inedită pentru Moldova: Femeile şi minorii din detenţie - trecut, prezent ... dar viitor?
imprimare
Conferinţă inedită pentru Moldova: Femeile şi minorii din detenţie - trecut, prezent ... dar viitor?
 
17.03.2017     Accesări: 1157 

De ce ajung femeile şi minorii să comită infracţiuni? Care este şi care ar trebui să fie scopul pedepsei? Care este rolul unui penitenciar? Cum putem transforma instituţia penitenciară dintr-un mediu de izolare, într-un mediu propice pentru schimbare? Ce rol poate juca cultura, arta, biblioteca în această transformare? Ce măsuri de intervenţie dau rezultate în corectarea comportamentului delicvent? Cum construim o societate mai sigură?

Răspuns la aceste întrebări au încercat să găsească participanţii la conferinţa internațională - judecători, procurori, poliţişti, funcţionari ai Ministerului Justiţiei, angajaţi de penitenciar, consilieri de probaţiune, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţii donatorilor.

Conferinţa internaţională a debutat cu vizionarea spectacolului document Shakespeare pentru Ana care se bazează pe interviuri cu deţinuţi şi angajaţi din Penitenciarul Goian, Rusca şi Soroca, pe data de 15 martie, la Teatrul Naţional "Mihai Eminescu". Spectacolul document regizat de Luminiţa Ţâcu prezintă un tablou viu al realităţii din penitenciare.

Pe 16 martie, programul conferinţei a inclus lansarea a trei rapoarte, prezentări ţinute de experţi din Norvegia, România şi Moldova şi împărtăşirea experinţei trăite în penitenciar de către o fostă-deţinută. Femei din penitenciarul Rusca au interpretat un dans la deschiderea conferinţei, iar băieţii din Penitenciarul Goian au susţinut un recital de chitară.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a afirmat că activitatea efectuată în comun cu grupul de experți ai misiunii NORLAM este „o fereastră de speranță, pentru remodelarea proceselor din penitenciare. Vom colabora și în continuare cu ai noștri colegi din Norvegia privind măsurile optimizării metodelor de corecție ca să prevenim recidiva".

Tatiana Mărgărint, magistru în antropologie a prezentat studiul: Violenţa în familie şi femeile din Penitenciarul Rusca. Trecut, prezent, viitor realizat de către Centrul de Cercetări Calitative în Antropologie a Universității de Stat din Moldova la solicitarea NORLAM.  Cercetarea realizată a confirmat că din cele 300 de femei care au participat la studiul cantitativ, 43% au recunoscut că au fost supuse violenței în familie din partea soțului/concubinului, părinților. Din cele 129 de femei victime ale violenței în familie, 84,5% femei au fost condamnate pentru infracțiuni cu caracter violent. Astfel, violența în familie este un factor determinant ce cauzează delincvența feminină, care, deseori, nu este altceva decât un răspuns la suportarea îndelungată a actelor de violență.

Având scopul de a determina dacă modul actual de organizare a activității penitenciarului permite pregătirea eficientă de eliberare și reintegrarea în societate a condamnatelor, NORLAM a realizat o evaluare funcțională a penitenciarului și o analiză a proceselor interne de lucru. Raportul a fost prezentat de către Natalia Vîlcu, consilier juridic la Misiunea NORLAM. Analiza realizată a demonstrat că o bună parte din eforturile angajaților penitenciarului sunt focusate pe atribuții de raportare și documentare (42,82%), o pondere limitată a eforturilor fiind direcționată spre comunicarea cu condamnatele și asigurarea resocializării și reintegrării lor. Procesele interne de lucru sunt caracterizate de un grad înalt de formalism, acțiuni repetitive ale angajaților întreprinse pentru realizarea atribuțiilor de serviciu și tendința constantă de a consemna aceeași informație în zeci de surse, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a resurselor umane și gestionarea defectuoasă a timpului.

În același timp, era foarte important ca și vocile angajaților penitenciarului - Valeria Rotaru-Tănase, Iurie Ţurcanu, Maxim Buimistru, dar și a foștilor deținuți să fie auzite. Aceștia s-au axat în discursurile lor pe prezentarea istoricului Penitenciarului nr. 7 - Rusca, analiza problemelor cu care penitenciarul se confruntă la etapa actuală și pe viziunea lor asupra dezvoltării de viitor a penitenciarului.O fostă deținută la Penitenciarul Rusca, actualmente studentă la Academia de Arte s-a referit la experiența sa din penitenciar și la modul în care penitenciarul trebuie reformat cu accent pe nevoile deținuților și resocializarea lor.

Unul din experţii invitaţi - dna Hilde Lundeby are o experienţă îndelungată de lucru în sistemul corecţional norvegian, inclusiv în calitate de şef al celui mai mare penitenciar de femei din Norvegia. Ea a vorbit despre cum penitenciarul poate fi un loc de dezvoltare şi schimbare. „Toate penitenciarele au sarcina dificilă de menține un echilibru între siguranță și nevoia de reabilitare a deținutului individual", a menționat dna Lundeby.

Experienţa Norvegiei ne arată că educaţia, lectura şi accesul la informaţie au un rol crucial în asigurarea principiului de normalitate şi schimbarea comportamentului infracţional. Despre impactul bibliotecii asupra vieţii din penitenciar a vorbit dna Liv Stensby, bibliotecară din Norvegia care a pilotat o bibliotecă model în Penitenciarul de Femei Rustavi din Georgia.

A doua parte a Conferinței a fost dedicată minorilor din penitenciare. Un element cheie în procesul de resocializare îl constituie activităţile utile şi cu sens oferite deţinuţilor. Dl Ilie Zabica, Directorul Asociaţiei Regina Pacis a susţinut atelierele din Penitenciarul Goian chiar de la deschidere în mai 2013 şi a vorbit despre evoluţia situaţiei din această instituţie, dar şi despre minorii vulnerabili din comunitate.

Studiul antropologic: Tabuuri şi rituri de trecere prezente în penitenciarul pentru minori Goian a identificat faptul că riturile şi cultura specifică mediului penitenciar îşi lasă adânc amprenta asupra comportamentului minorilor şi tinerilor deţinuţi. Regulile informale, ritualurile şi straturile sociale din penitenciar produc efecte pe termen lung asupra vieţii tinerilor.

Despre metodele de intervenţie ce s-au dovedit a fi eficiente în lucrul cu minorii ce comit infracțiuni a vorbit dl Andrei Chişcu, psiholog clinician şi psihoterapeut cognitiv-comportamental din cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii România. „Privarea unei persoane de libertate nu o face mai puţin periculoasă, dimpotrivă sunt studii care arată că gradul de periculozitate creşte cu 1% pentru fiecare an de detenţie" a menţionat dl Chişcu în debutul prezentării. Acesta a explicat legătura dintre neglijenţa sau traumele suferite în copilărie şi comportamentul delicvent, legătura minte-corp, evoluţia programelor de intervenţie şi corecţie comportamentală şi criteriile de evaluare a eficienţei programelor.

Dl Mihai Fusu, regizor, dramaturg, profesor de actorie şi producător de teatru, directorul Centrului de Arte Coliseum a vorbit despre rolul artei în reabilitare.  Acesta, împreună cu Luminiţa Ţâcu, au împărtăşit din experienţa lor în şcoala de actorie şi cinema pilotată la Goian.

Toate prezentările sunt disponibile in categoria documente, materiale distribuite la seminare şi conferinţe.

Rapoartele sunt disponibile in categoria documente, rapoarte, cercetari, studii  

 

          

 

 

 


Despre NORLAM      Noutăţi      Proiecte şi activităţi      Documente      Sistemul norvegian de drept      Rapoarte anuale
Tel. (+373 22) 27-43-30
(+373 22) 83-81-92, 83-81-93
Fax. (+373 22) 27-43-30
Creat de brand.md total vizitatori: 697230